Dare de Seamă 1930

ASOCIAȚIA PENTRU PROPĂȘIREA TURISMULUI AERIAN

„MIRCEA CANTACUZINO”

DARE DE SEAMĂ

1930

Doamnelor și Domnilor,

Înainte de a prezenta Darea de Seamă asupra activității Asociației, să îndreptăm gândul nostru către M.S. Regele, exprimându-i cu ocazia primei noastre Adunări Generale, sentimentele noastre de nestrămutată credință că va fi înfăptuitorul năzuințelor poporului său, și să adresăm A.S.R. Principele Nicolae, care din dragoste către aviația, a primit Președinția de onoare a acestei grupări  expresiunea recunoștinței și devotamentului nostru.

Doamnelor și Domnilor,

Asociația pentru propășirea turismului aerian, menită să continue opera începută de regretatul nostru Mircea Cantacuzino, și purtându-i numele, își are drumul dinainte croit de dânsul: împrăștierea în pături cât mai largi a dragostei

și priceperei pentru aviație  câștigând țărei printr-un sport frumos, apărători destoinici pentru zile grele.

Pierderea suferita prin dispariția celui care ne-a învățat să iubim sborul, ne-a lăsat lipsiți de nețărmuitul lui entuziasm și de mijloacele materiale pe care le punea neprecupețit la dispoziția cauzei ce o servea.

Mircea Cantacuzino ne-a dat însă pilda tenacității și credinței care nu se lasă abătută de nici-o piedică ivită în cale în cei doi ani de muncă pentru înființarea aviației de turism.

Să rezumăm activitatea sa, punct de plecare a activității noastre:

* * *

La 26 Mai 1928, el aterizează la Pipera cu prima avioneta KLEMM de 20 h. p., adusă cu Locot. Oculeanu, pe calea aerului din Germania. În cursul acestui raid face și ucenicia de pilot. Curând sboară singur și după dânsul convinge și pe alții, pe care i-a cucerit pentru noua îndrăzneală prin încrederea dar mai ales prin pilda pe care cu simplicitatea o dădea zilnic.

Acest nucleu a fost începutul școalei, având ca monitor pe Lt. Oculeanu.

Avioneta cu care s-a făcut primul pas pentru introducerea aviației de turism în România, n-a avut însă viață lungă. Ea a fost distrusă într-o manifestare extra-școlară de vânătoare aeriană, la 26 August 1928.

Mircea Cantacuzino, în optimismul lui robust care nu cunoștea înfrângerea, cumpără imediat o nouă avionetă cu care se reîncep sborurile la 26 Sept.

La 13 Noiembrie își vede credința și munca încununate cu succes, căci primii 6 piloți formați în școala lui, trec brevetul în fața comisiunei militare numită de Inspectoratul Aeronautic.

În iarna aceluiaș an, când orice activitate aviatică era întreruptă, avioneta continuă sborurile cu skiuri.

În anul 1929, activitatea școalei merge crescând: 8 noi elevi urmează cursurile, se fac nenumărate botezuri și raiduri prin țară.

La moșia CORNU, Mircea Cantacuzino își construiește un hangar, amenajând un aerodrom pe care noii piloți își mențin antrenamentul în timpul verei.

În Septembrie 1929, Mircea Cantacuzino pleacă cu 5 piloți din grupul format de dânsul să aducă pe calea aerului 3 noi avionete din Germania. Aceste avionete, urmând itinerariul: Stuttgart, Praga, Lemberg, Cernăuți, București, pilotate de Mircea și Ioana Cantacuzino, C. Sidery, L. Levy, I. Cociașu si N. Poulieff, executând primul raid în formație al aviației de turism purtând dealungul celor 2300 kilometri tricolorul românesc. Primirile călduroase făcute echipagiilor pe aerodroamele străine  au dat acestui raid caracterul unei manifestațiuni a aviației naționale.

În primăvara anului 1930 numărul elevilor se ridica la 17. Întemeietorul primei școli de turism aerian, vede roadele unei munci fără preget, din care nu au lipsit nici amărăciunile inerente oricărei lupte.

Încurajat de puțini, pizmuit poate de mulți, privit cu uimită neîncredere de mai mulți încă, a luptat cu toate piedicele și a biruit.

I-a fost dat însă să pecetluiască cu sângele lui credința cea nouă,

La 25 Mai 1930, zi de doliu pentru aviația de turism romanească, Mircea Cantacuzino dispare dintre noi pe când își făcea datoria pe care și-o alesese, care îi era dragă.

Doamnelor și Domnilor,

Aceasta a fost activitatea întemeietorului turismului aerian românesc; este un foarte frumos rezultat, și unic în analele aviației pentru o școală creată, condusă și finanțată de un singur om: 28 de elevi, 15 brevetați  3 foști piloți militari reantrenați  totalizând 5746 sboruri în 875 de ore efectuându-se numai în raiduri de 27.712 kilometri.

Constituirea Asociației noastre în Iunie 1930 cu ajutorul familiei și câtorva prieteni inimoși este împlinirea unei pioase datorii față de Mircea Cantacuzino, fiind realizarea dorinței lui ca școala zămislită cu atâtea sacrificii să nu dispară odată cu el. De aceia activitatea grupului nu s-a întrerupt nicio clipă, avioanele continuându-și sborurile ca omagiul celui dus, – se formează o nouă serie de elevi, școala având, dela 20 Mai, ca monitor pe Lucian Levy, în urma dimisiunei Loc. Oculeanu – Trei din acești elevi își trec probele în cursul verei, având cinstea ca brevetele să fie remise de Maria Sa Mihai Marele Voevod de Alba Iulia.

Pe tărâmul turismului aerian, Asociația s-a putut afirma grație celor doi proprietari de avioane ce-i numără printre membrii sau, D-na Ioana Cantacuzino și Ionel Cociașu. 

În luna Iunie au participat la serbările Sokolilor din Belgrad D-l Lucian Levy pe avioneta Dnei Ioana Cantacuzini și D-l Ion Cociașu cu avioneta D-sale, bucurându-se de o primire călduroasă.  Cu aceasta ocazie au fost făcuți și membri ai Aero-Clubului Yugoslav. La înapoere au asistat la meetingul din Timișoara revenind în București prin Brașov.

La 23 Iulie, răspunzând invitației primite, Asociația hotărăște să ia parte la meeting-ul din Brașov. Condițiunile atmosferice extrem de neprielnice însă, provoacă aterizarea forțată la Predeal a doua dintre cele trei avionete, zădărnicind astfel participarea escadrilei de turism la meeting.

În afara acestor raiduri s-au făcut nenumărate pelerinagii la mormântul lui Mircea Cantacuzino la moșia Cornu, precum și numeroase deplasări prin țară.

Doamnelor și Domnilor,

Activitatea Asociației îndurerată de doliul suferit, și lipsită de sprijin, a fost totuși o afirmare a turismului aerian românesc.

Anul 1931 deschide însă noi orizonturi Asociației  prin recunoașterea școlalei noastre ca școala oficială de pilotaj a Aero-Clubului Regal al României, și prin obținerea dela Ministerul de Industrie, a subvenționărei în principiu cu câte 40% din prețul fiecărui avion și câte 20.000 lei de fiecare elev brevetat ceea ce constituie pentru noi un puternic sprijin moral și material.

Chezășie sigură pentru viitorul grupărei este însă fără îndoială faptul că avem în fruntea noastră:

ca Vice-Președinte de onoare pe D-l Bibescu, pionierul aviației românești încă din timpurile eroice;

ca Președinte activ, pe D-l General Lăzărescu care cu atâta inimă a îmbrățișat cauza noastră, iar

ca Vice-Președinte activ, pe D-l Loc. Col. Negrescu.

Asociația pășește de acum cu hotărâre  având încrederea, că va putea nestingherită aduce țărei aportul său.

 Raportul Cenzorilor

 Domnilor Membri,

Avem onoarea a aduce la cunoștința Domniilor-voastre, ca verificând registrele și întreaga gestiune a Asociației pentru propășirea turismului aerian Mircea Cantacuzino pe anul 1930, am constatat:

1. Toate cheltuielile făcute în cursul exercițiului 1930 au fost executate pe baza aprobărilor legale;

2. Contul de venituri și cheltuieli și Bilanțul 1930 sunt cele ce alăturăm acestui raport.

31 Decembrie 1930

Cenzori:

(ss) Gh. Cantacuzino

(ss) G. Balș

(ss) Dan Năcescu