Construiește, la numai 14 ani, planorul M1 din lemn, cu care câștigă în 1926 concursul organizat de Aeroclubul Regal al României.
În 1930, se înscrie la Politehnica din București, iar în 1931 și la Școala de aviație „Mircea Cantacuzino” de la Băneasa. Își continuă studiile la Paris, la „École Supérieure des Sciences Aéronautique et de Construction des Automobiles”, pe care o absolvă ca șef de promoție cu diplomă de inginer constructor de avioane în 1934.
Își obține brevetul de pilot de avion de turism și continuă construcțiile aeronautice: primul monoplan construit în România, RM-1, urmat de modele RM-4, RM-5, RM-7, RM-9.
La IAR Brașov contribuie la dezvoltarea diferitelor tipuri de avioane (de cercetășie, de vănătoare, bombardiere). Construiește planorul M-10 și modelul RM-11 (avion supranumit „Rață”), urmat de modelul RM-12.
În 1949, concepe avionul IAR-813 destinat instrucţiei de faza I, prezentat la numeroase mitinguri aeriene în ţară şi în străinătate (Kiev, Moscova, Budapesta).
Până în 1970, realizează o impresionantă serie de prototipuri, IAR-817, MR-2, IAR-818, IAR 818H, IAR-821, IAR-821B, IAR-822, IAR-823, mai multe tipuri de autoturisme, o motocicletă și un scuter.
Se stinge din viață la București în anul 2004.